Adopția inteligenței artificiale avansează lent în companiile din România, iar investițiile și proiectele implementate rămân sub nivelul înregistrat în Europa Centrală și de Est. Doar 34% dintre organizațiile analizate au o strategie de AI aprobată de conducere sau pregătită pentru aplicare în următorii 3-5 ani, față de 51% la nivel regional.
Interesul pentru tehnologie este însă în creștere. Peste jumătate dintre companiile românești lucrează la o strategie pe care vor să o finalizeze în următoarele 12 luni, cea mai mare proporție din regiune, în timp ce 10% nu au un astfel de plan și nici nu intenționează să elaboreze unul în anul următor.
Investiții încă reduse
Diferența față de Europa Centrală și de Est se vede mai ales în nivelul finanțărilor. În ultimii doi ani, 67% dintre companiile din România au cheltuit mai puțin de 25.000 de euro pentru proiecte de inteligență artificială și analiză avansată a datelor. În regiune, ponderea organizațiilor aflate în această categorie este de 37%.
Pentru bugete cuprinse între 25.000 și 99.999 de euro, procentele sunt apropiate: 22% în România și 24% în Europa Centrală și de Est. În schimb, investițiile între 100.000 și 749.999 de euro au fost realizate de 6% dintre companiile românești, comparativ cu 33% în regiune. Bugetele de peste 750.000 de euro apar în cazul a 6% dintre organizațiile din ambele zone.
„În România, problema nu este lipsa de interes. Diferența față de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot și foarte puține reguli interne privind utilizarea AI. Startul întârziat poate fi considerat însă și un avantaj, deoarece companiile românești pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie ca să funcționeze la scară mare: date de calitate, competențe și o guvernanță care accelerează implementarea, în loc să o frâneze”, a declarat Gabriel Voicila, partener și lider al Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri din cadrul PwC România.
Puține proiecte ajung la rezultate
Companiile întâmpină dificultăți și în trecerea de la testare la utilizarea efectivă a soluțiilor AI. Aproape trei sferturi dintre organizațiile din România au dus la implementare cel mult 25% dintre proiectele lansate în ultimele 24 de luni, cea mai mare pondere dintre țările analizate.
La nivelul Europei Centrale și de Est, proporția este de aproape jumătate. Doar 9% dintre companiile românești au implementat mai mult de jumătate dintre proiectele începute în această perioadă, față de aproximativ 25% în regiune.
În aceste condiții, numai 23% dintre organizațiile din România afirmă că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor estimate. În Europa Centrală și de Est, procentul ajunge la 40%.
Rezultatele cele mai vizibile sunt raportate în departamentele IT și în zonele de finanțe și contabilitate. Aproape jumătate dintre companii observă beneficii în IT, iar peste o treime în finanțe și contabilitate. Reducerea costurilor operaționale este principalul efect menționat, indicat de 27% dintre organizații.
Pe de altă parte, 29% dintre companiile românești spun că inteligența artificială nu a produs încă niciun impact asupra activității, aproape dublu față de media regională de 16%. Efectele asupra veniturilor și competitivității sunt limitate: 2% afirmă că AI a creat surse noi de venit, iar 4% spun că au obținut un avantaj competitiv. În regiune, procentele sunt de 13%, respectiv 14%.
„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT și în operațiuni. Aceste funcții au date structurate și procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor și costuri operaționale mai mici. Însă aceste câștiguri de eficiență au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi și o poziționare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizații din Europa Centrală și de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală și de Est.
Guvernanța, principalul decalaj
Cea mai mare diferență față de regiune apare în administrarea utilizării inteligenței artificiale. Aproximativ trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală pentru AI, în timp ce în Europa Centrală și de Est această situație se regăsește la puțin peste o treime dintre organizații.
Niciuna dintre companiile incluse în analiza din România nu a raportat un model de guvernanță standardizat și aplicat la nivelul întregii organizații. În regiune, 18% dintre companii au implementat deja un astfel de model.
În același timp, companiile românești declară mai puține bariere organizaționale și tehnologice decât cele din Europa Centrală și de Est. Un sfert dintre ele nu identifică obstacole organizaționale, iar peste o treime nu indică probleme tehnologice, față de 7% și 12% în regiune. Aceste rezultate pot reflecta însă un nivel mai redus de adopție, nu neapărat absența dificultăților.
Printre cele mai des menționate probleme se numără costurile de implementare și mentenanță, indicate de 38% dintre companii, lipsa competențelor, semnalată de 30%, și maturitatea insuficientă a tehnologiei, menționată de 28%.
Cinci direcții pentru extindere
Analiza propune mai multe direcții pentru organizațiile care vor să treacă de la experimente la folosirea AI la scară largă:
- includerea inteligenței artificiale în planul general de transformare a companiei;
- dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea datelor înainte de extinderea proiectelor;
- concentrarea bugetelor asupra unui număr restrâns de inițiative prioritare;
- crearea mecanismelor de guvernanță în paralel cu adoptarea tehnologiei;
- extinderea cazurilor de utilizare care au demonstrat deja rezultate.
Studiul „AI in CEE: From strategy to scale” a inclus 366 de organizații cu peste 250 de angajați din Cehia, Polonia, România și Slovacia.