Zeci de redacții și organizații civice îi cer președintelui Nicușor Dan să anuleze interdicția impusă jurnalistului de investigații Ovidiu Vanghele, căruia i s-a transmis că nu va mai putea participa la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe durata mandatului prezidențial. Semnatarii avertizează că excluderea jurnaliștilor și existența unor eventuale „liste negre” sunt incompatibile cu o societate democratică.
Apelul public, intitulat „Cenzurarea unor jurnaliști și listele negre sunt inacceptabile într-o democrație”, a fost prezentat miercuri, 11 noiembrie, de ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent. Documentul este susținut de redacții precum Recorder, PressOne, RISE Project, G4Media, Școala9 și Scena9, dar și de organizații ca APADOR-CH, Freedom House România, Expert Forum și Funky Citizens.
Organizațiile îi solicită Administrației Prezidențiale să renunțe urgent la măsură și să transmită public un mesaj de respect față de libertatea presei și dreptul cetățenilor de a fi informați. În apel se arată că „preferințele, antipatiile, umorile, resentimentele personale ale celor care dețin funcții publice nu pot constitui justificări pentru adoptarea unor decizii oficiale”.
Disputa de la Cotroceni
Conflictul a izbucnit marți seară, la finalul unei conferințe de presă susținute de Nicușor Dan timp de peste două ore și jumătate. Ovidiu Vanghele l-a întrebat pe președinte despre procurorul general Cristina Chiriac, numită în funcție de șeful statului în aprilie.
Jurnalistul a afirmat că aceasta votase în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii împotriva unei propuneri de sesizare a Inspecției Judiciare într-un caz privind o presupusă ingerință în justiție care ar fi vizat-o chiar pe ea. Întrebarea adresată președintelui a fost dacă situația face parte din reformarea justiției prezentată cetățenilor în campania electorală de cu aproximativ un an și jumătate.
Nicușor Dan nu a răspuns întrebării. În schimb, și-a cerut scuze pentru faptul că jurnalistul a fost lăsat să aștepte până la finalul conferinței și i-a comunicat că decisese anterior să nu-i mai permită accesul la astfel de evenimente, invocând „injurii”.
„Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea”, a spus președintele, explicând prezența lui Vanghele în sală. Jurnalistul a precizat că nu știa despre interdicție, iar Nicușor Dan a insistat: „Dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări în acest mandat”.
Ovidiu Vanghele a recunoscut ulterior că, în luna aprilie, publicase pe Facebook mesaje jignitoare la adresa președintelui, pe fondul nemulțumirilor legate de numirile în conducerea parchetelor. Într-o postare din 8 aprilie, el l-a numit pe Nicușor Dan „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”, iar în alte mesaje i s-a adresat cu expresii precum „grețos”, „abjectule” și „deficientule”.
După conferință, jurnalistul a transmis că regretul său principal este că nu a obținut un răspuns la întrebare. El a spus că ar fi trebuit să insiste politicos, dar că a fost surprins de declarația președintelui și nu a avut prezența de spirit necesară.
„Mi-aș dori să facem cumva să avem noi, cetățenii, un răspuns la această întrebare. Cred că ne-ar ajuta să înțelegem mai mult”, a scris Ovidiu Vanghele.
Argumentele organizațiilor de presă
Semnatarii apelului susțin că interdicția afectează libertatea de exprimare și dreptul la informare, garantate de Constituție, precum și prevederile Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Potrivit articolului 18, alineatul 3, acreditarea unui jurnalist poate fi retrasă doar pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției și care nu au legătură cu opiniile exprimate în presă.
Organizațiile mai arată că retragerea acreditării trebuie comunicată în scris, iar articolul 19 interzice autorităților să limiteze accesul reprezentanților mass-media la acțiunile publice pe care le organizează. În opinia semnatarilor, nu au fost indicate comportamente recalcitrante, amenințări sau alte incidente produse de jurnalist în sediile Administrației Prezidențiale care să justifice măsura.
Administrației Prezidențiale i se cer și clarificări privind existența unor interdicții similare. „Solicităm Administrației Prezidențiale să ne confirme că nu există o listă neagră care să includă și alți jurnaliști nedoriți de Președinte și aflați sub o interdicție similară de acces la conferințele de presă ale acestuia”, se precizează în scrisoare.
Semnatarii propun, de asemenea, consultări urgente între reprezentanții presei și Administrația Prezidențială, pentru stabilirea unui cadru instituțional de colaborare.
Controverse privind documentul CSM
Apelul critică și poziția exprimată de Nicușor Dan în aceeași conferință despre un document adoptat de Secția pentru judecători a CSM. Hotărârea din luna iunie denunța un „atac fără precedent” asupra independenței justiției și nominaliza, într-un material de 76 de pagini, politicieni, jurnaliști, redacții și organizații civice acuzate că ar fi participat la o campanie de decredibilizare a sistemului judiciar.
Întrebat despre aceste liste, președintele a descris poziția CSM drept „o reacție”, admițând că răspunsul magistraților ar putea depăși anumite standarde. Organizațiile semnatare consideră însă că această abordare minimalizează gravitatea documentului și legitimează stigmatizarea criticilor sistemului judiciar.
Reacții politice și instituționale
Președintele USR, Dominic Fritz, a criticat măsura și a transmis că „libertatea presei nu este o favoare miloasă oferită unor jurnaliști, ci baza democrației”. Deputatul PNL Alexandru Muraru a calificat interdicția drept un abuz care afectează independența presei și a făcut referire la restricțiile impuse unor jurnaliști în timpul mandatului lui Ion Iliescu.
Senatoarea independentă Victoria Stoiciu a susținut că accesul unui jurnalist nu poate fi interzis, calificând o asemenea decizie drept „profund, profund nedemocratic” și posibil ilegală.
Subiectul a fost discutat și în ședința de miercuri a Consiliului Național al Audiovizualului. Membra CNA Dorina Rusu a descris declarația președintelui drept „un precedent periculos” și a subliniat că Palatul Cotroceni aparține unei instituții publice, nu șefului statului.
Până în prezent, nu a fost făcută publică o decizie scrisă privind retragerea acreditării lui Ovidiu Vanghele și nu există o confirmare oficială că Administrația Prezidențială ar fi revenit asupra interdicției anunțate de Nicușor Dan.