Camera Deputaților a votat miercuri înființarea comisiei parlamentare care va investiga scandalul „Mykonos-Nordis”. Inițiativa aparține parlamentarilor USR și PNL și vizează deplasările cu avioane închiriate, finanțarea acestora și posibilele legături dintre politicieni, magistrați și oameni de afaceri.
Comisia va analiza cursele private către destinații precum Nisa și insula Mykonos, în urma informațiilor apărute în spațiul public despre deplasări plătite din surse obscure sau asociate companiei Nordis, aflată în insolvență.
Ce va verifica parlamentarii
Obiectivul anchetei este reconstituirea traseului financiar și decizional din jurul acestor zboruri. Parlamentarii vor solicita documente și vor analiza relațiile dintre organizatorii curselor charter, finanțatori și demnitarii care au participat la deplasări.
- traseul complet al zborurilor și lista pasagerilor;
- funcțiile oficiale deținute de persoanele aflate la bord;
- emiterea și achitarea facturilor pentru transport, cazare, mese și servicii conexe;
- eventuale conflicte de interese sau promisiuni instituționale legate de deplasările respective;
- conexiunile dintre organizatorii curselor, finanțatori și demnitarii invitați.
Comisia va avea 25 de deputați, desemnați proporțional cu reprezentarea grupurilor parlamentare. Inițiatorii au cerut ca audierile și documentele prezentate în cadrul anchetei să fie publice.
Reacția USR după vot
Diana Stoica, lidera deputaților USR, a descris votul drept un prim pas pentru clarificarea unor presupuse rețele de influență. „Nu putem accepta ca oameni care ocupă funcţii importante în stat să beneficieze de vacanţe şi deplasări de lux, iar apoi să pretindă că nu au nimic de explicat. Vom insista ca această comisie să îşi facă treaba. Funcţiile publice nu trebuie să vină la pachet cu privilegii ascunse şi datorii faţă de oameni de afaceri. Românii merită adevărul, nu încă o muşamalizare”, a declarat deputata.
Înaintea votului, USR a acuzat conducerea Camerei Deputaților și majoritatea construită în jurul PSD că ar fi amânat mai mult de o lună introducerea proiectului pe ordinea de zi. Opoziția a susținut că proiectul ar fi fost blocat procedural în Biroul Permanent sau că obiectivele sale ar fi fost schimbate prin adăugarea unor teme propuse de AUR.
Inițiatorii au anunțat că vor folosi procedurile parlamentare pentru ca investigația să rămână concentrată pe cazul Nordis, pe zborurile private și pe interacțiunile dintre persoane cu funcții importante în stat și mediul de afaceri vizat.
Măsurile dispuse în dosarul Nordis
Pe 20 octombrie 2026, DIICOT a instituit din nou sechestrul asigurător asupra a 184 de imobile și 14 terenuri deținute de societăți din grupul Nordis. Măsura a fost luată după ce Curtea de Apel București ridicase sechestrele în săptămâna anterioară, iar bunurile vizate au o valoare estimată la aproximativ 12 milioane de euro.
Urmărirea penală a fost extinsă anterior față de fosta deputată PSD Laura Vicol pentru fals în declarații în formă continuată, spălare de bani în formă continuată și complicitate la înșelăciune.
Dosarul include peste 700 de plângeri penale și 850 de persoane cu statut de victime. Prejudiciul estimat pentru înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave se ridică la aproximativ 75 de milioane de euro, bani achitați de persoane pentru locuințe care nu au fost construite și predate.
Scandalul Nordis a devenit public după o investigație care a prezentat modul în care sute de clienți ar fi fost păgubiți. Grupul încasa avansuri consistente, de până la 90-100% din valoarea imobilelor, în cadrul unor campanii de promovare susținute și prin profilul public al dezvoltatorilor.