Ajutorarea firmelor private afectate economic de epidemia de coronavirus, încurajarea investițiilor private și publice, statutul de membru al UE în contextual epidemiei, rolul instituțiilor românești și al instituțiilor financiare internaționale, atitudinea față de românii din diaspora întorși în țară
Marea majoritate a românilor este de părere că statul trebuie să ajute
prin măsuri speciale firmele private afectate economic de epidemia de
coronavirus și că statutul de membru al Uniunii Europene poate ajuta
România să depășească această perioadă dificilă. Sunt câteva dintre
concluziile ultimului sondaj INSCOP Research realizat în parteneriat cu Verifield la comanda revistei CAPITAL, în perioada 20-24 martie martie 2020.
Cum ar trebui să ajute statul firmele private (angajatorii) afectate economic de epidemia de coronavirus
Își exprimă acordul față de ideea că statular
trebui să ia măsuri speciale pentru ajutorarea firmelor private a căror
activitate economică a fost afectată de epidemia de coronavirus 89,9%
dintre respondenți. Sunt în dezacord cu o asemenea măsură 7,3% dintre
cei intervievați, în timp ce 2,8% nu știu sau nu răspund.
Rugați să aleagă principalele două măsuri pe care ar trebui să
le ia statul pentru sprijinirea companiilor/angajatorilor afectați de
epidemia de coronavirus din punct de vedere economic, 33%
dintre respondenți au indicat acordarea de împrumuturi cu dobânzi mici
garantate de stat, 30,3% încurajarea băncilor comerciale de a amâna
pentru o perioadă plata dobânzilor la împrumuturi și 31,6% modificarea
temporară a Codului Muncii pentru a facilita munca de acasă sau de la
distanță. 28,9% dintre respondenți au indicat amânarea pentru o perioadă
a plății unor contribuții sociale, 22,2% acordarea de ajutoare de stat
și 21,3% achitarea de către stat a datoriilor către firmele private
(rambursări de TVA, plata restanțelor pentru lucrări și servicii
prestate). Un procent de 1,1% dintre respondenți a indicat alte măsuri.
0,8% alege varianta ”niciuna dintre măsurile indicate”. 5,8% reprezintă
procentul non-răspunsurilor.
Un procent de 43,5% dintre români consideră că statul ar trebui să ajute
toate firmele private afectate de epidemia de coronavirus, indiferent
dacă înainte de criză și-au plătit sau nu contribuțiile. Un procent de
52,5% dintre respondenți este de părere că statul ar trebui să ajute
doar firmele private afectate de epidemia de coronavirsul care, înainte
de criză, și-au plătit la timp toate contribuțiile. Nu știu sau nu
răspund 4%.
36,5% dintre români cred că statul ar trebui să ajute toate firmele
private din toate sectoarele economiei, indiferent de cât de mult a fost
afectată activitatea lor de de epidemia de coronavirus. Statul ar
trebui să ajute doar firmele private din sectoarele cele mai grav
afectate de epidemia de coronavirus în opinia a 60,2% dintre
respondenți. Nu știu sau nu răspund 3,3%.
87,6% dintre români consideră că în următoarea perioadă statul
trebuie să încurajeze prin măsuri concrete proiectele private mari de
investiții în economia românească. Își exprimă dezacordul față de o asemenea idee un procent de 6,8%, în timp ce 5,6% nu știu sau nu răspund.
Ideea că statul trebuie să inițieze proiecte mari de investiții susținute din bani publici întrunește acordul a 71,4% dintre români, 22,7% exprimându-și dezacordul. 6% este procentul non-răspunsurilor.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”90% dintre românii
sunt de acord cu afirmația că statul ar trebui să ia măsuri speciale
pentru ajutorarea firmelor private a căror activitate economică a fost
afectată de epidemia de coronavirus.
Românii manifestă o atitudine rațională în ceea ce privește orientarea
ajutorului statului. Astfel, peste 50% dintre respondenți sunt de părere
că statul ar trebui să ajute doar firmele private afectate de epidemia
de coronavirs care, înainte de criză, și-au plătit la timp toate
contribuțiile. O majoritate si mai mare (60%) susține ideea că statul ar
trebui să ajute doar firmele private din sectoarele cele mai grav
afectate de epidemia de coronavirus. O asemenea abordare ar avea
avantajul că pe fondul resurselor limitate, acestea vor fi direcționate
spre companiile sănătoase, respectiv spre cele mai afectate de epidemie.
În altă ordine de idei însă, o majoritate mult mai puternică (aproape 90%) susține ideea că în următoarea perioadă statul trebuie să încurajeze prin măsuri concrete proiectele private mari de investiții în economia românească. De asemenea, peste 70% sprijină ideea că în perioada următoare, statul trebuie să inițieze proiecte mari de investiții susținite din bani publici.
Ieșirea din criză și mai ales relansarea economică nu se va putea face
decât prin investiții, iar statul român va avea un rol esențial, fie în
mod direct, prin investiții publice, fie prin reglementări inteligente
care să încurajeze investițiile private și, eventual, acolo unde se
poate, să ancoreze și statul în calitate de partener (de exemplu,
implicarea companiei de stat Romgaz în proiectul de exploatare a gazelor
de la Marea Neagră).
O criză de o asemenea amploare este fără precedent, iar pentru depășirea
ei este nevoie de o triplă responsabilitate din partea statului, a
companiilor private și a cetățenilor. Cert este că povara ajutorării
angajaților trebuie împărțită între stat și mediul privat, cel puțin în
cazul acelor firmelor private care au posibilități financiare. Pentru
depășirea unei asemenea crize, nu este loc nici de egoisme din parte
companiilor și nici de timiditate din partea statului. Până la urmă,
companiile care vor face toate eforturile de a-și păstra angajații vor
fi primele care își vor reveni. Iar statul are tot interesul de a ține
pe linia de plutire contribuabilii care plătesc taxele și impozitele
atât de necesare în lunile următoare.”
Statutul de membru al Uniunii Europene în contextul epidemiei de coronavirus
80,7% dintre respondenți sunt de acord cu ideea că statutul României de membru al Uniunii Europene ne poate ajuta în combaterea epidemiei de coronavirus. 13,4% își exprimă dezacordul, în timp ce 6% nu știu sau nu răspund.
Statutul României de membru al Uniunii Europene ne poate ajuta
la depășirea dificultăților economice provocate de epidemia de
coronavirus în opinia unui procent de 72,6% dintre români. Sunt
de părere contrarie 18,8% dintre respondenți, în timp ce 8,5%
reprezintă non-răspunsurile.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”În pofida
mobilizării inițiale mai greoaie a Uniunii Europene, marea majoritate a
românilor sunt de acord cu ideea că statutul României de membru al
Uniunii Europene ne poate ajuta atât la combaterea epidemiei de
coronavirus (criza sanitară) cât și la depășirea dificultăților
economice provocate de epidemia de coronavirus (criza economică). Deși,
conform tratatelor, politicile de sănătate sunt apanajul Statelor
Membre, nu al Uniunii, la nivel comunitar au fost deja anunțate măsuri
conexe ecepționale pentru a ajuta statele să gestioneze criza sanitară
și să diminueze costurile economice. Este evident că într-o asemenea
situație de criză, este infinit mai avantajos să fi în interiorul
Uniunii, decât în afara ei. Iar lunile următoare vor demonstra acest
lucru având în vedere că măsurile de substanță luate de UE, în valoare
de miliarde de euro, nu pot fi comparate cu exercițiile izolate de PR
ale anumitor state. Iar faptul că înțeleg acest lucru arată reziliența
majorității românilor care manifestă în mod constant atitudini
favorabile Uniunii Europene.”
Împrumut de la Banca Mondială sau FMI
64% dintre respondenți consideră că, dacă situația economiei românești
se va înrăutăți în următoarele 6 luni, România ar trebui să solicite un
împrumut de la Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială. Un
procent de 23,4% se opun unei asemenea idei, în timp ce 12,5% nu știu
sau nu răspund.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Toate sondajele
realizate în ultimii ani de INSCOP Research și nu numai au arătat că FMI
nu este deloc cea mai populară instituție financiară în România, în
principal din cauza asocierii cu politicile austerității. Totuși,
întrebați dacă România ar trebui să solicite un împrumut de la Fondul
Monetar Internațional sau Banca Mondială în cazul în care situația
economiei se va înrăutăți în următoarele 6 luni, peste 60% dintre
români răspund afirmativ, fapt care întărește concluziile anterioare
privind temerile profunde ale românilor față de posibile consecințe
economice grave ale epidemiei de coronavirus.”
Ce instituții pot ajuta la diminuarea impactului epidemiei de coronavirus asupra economiei
Pe primul loc în topul instituțiilor și organizațiilor care, în opinia
românilor, pot contribui în mare măsură la diminuarea impactului
epidemiei de coronavirus asupra economiei se găsește Guvernul cu 69,4%.
Urmează Banca Națională a României cu 65,5% și Parlamentul cu 61,7%. Pe
locul al patrulea se situează instituțiile financiare internaționale
(FMI, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții etc) cu 59,4%,
urmate de Președinte, cu 57%, și băncile comerciale cu 55,5%.
Clasamentul este încheiat de asociațiile patronale/asociațiile oamenilor
de afaceri cu 47,2%, Camera de Comerț și Industrie a României cu 46,7%
și sindicate cu 38,3%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Românii au
așteptări de la un ansamblu larg de instituții/organizații de a lua
măsuri pentru diminuarea impactului economic al epidemiei de
coronavirus. Dintre cele 9 instituții testate, în cazul a 6 dintre ele,
mai mult de jumătate din populație consideră că pot contribui în mare
măsură la diminuarea impactului economic al epidemiei. Este vorba, în
ordine, despre Guvern, Banca Națională a României, Parlament,
instituțiile financiare internaționale, Președintele României și băncile
comerciale. Aproape jumătate dintre români indică aceași opinie cu
privire la rolul asociațiilor patronale și ale Camerei de Comerț și
Industrie a României. Aceste răspunsuri arată că, până la urmă,
soluțiile economice nu vor fi date doar de o singură entitiate, ci ele
vor trebui să fie rezultatul unui dialog profund între toate părțile
care au atribuții, expertiză și interese legitime de a contribui la
rețetele de salvare și relansare economică.”
Atitudinea față de românii din diaspora întorși acasă în contextul epidemiei de coronavirus
Întrebați dacă statul ar trebui să ia măsuri speciale pentru a-i încuraja să rămâna în țară pe românii care muncesc în străinătateși care s-au întors în contextul epidemiei de coronavirus, 81,7% dintre respondenți au răspuns afirmativ și 14,3% negativ. 4% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
49,3% dintre respondenți consideră că, dacă nu au asigurare medicală,
cetățenii din diaspora care se întorc în țară și sunt depistați cu
coronavirus ar trebui să plătească serviciile medicale din România.
46,5% sunt de părere contrarie, iar 4,2% nu știu sau nu răspund la
întrebare.
Întoarcerea în țară a unei părți a românilor care muncesc în străinătate
este considerată un lucru bun de 68,9% dintre respondenți, deoarece, pe
fondul crizei de forță de muncă, ar putea ajuta la relansarea economiei
dacă vor rămâne să muncească în România. 24,8% dintre români sunt de
părere că întoarcerea în țară a unei părți a românilor care muncesc în
străinătate este un lucru rău deoarece ar putea adânci problemele
economice care vor apărea după încheierea epideimiei de coronavirus. Nu
știu sau nu răspund 6,3%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Dincolo de situația
de criză a momentului, trauma emigrației masive a Românilor din ultimul
deceniu influențează puternic opiniile românilor în condițiile în care
marea majoritate crede că statul ar trebui să-i încurajeze, prin măsuri
speciale, pe românii din diaspora reveniți acum în țară, să rămână
definitiv în România. Astfelm, cea mai gravă criză sanitară a acestei
generații ar putea crea o oportunitate importantă pentru economia și
societatea românească, prin recâștigarea unei părți importante a
capitalului său uman.
Plata asigurărilor medicale de către românii din diaspora infectați cu
coronavirus este un subiect care polarizează societatea. Aproape
jumătate dintre români sunt de părere că cetățenii români din diaspora
care se întorc în România și sunt depistați cu coronavirus ar trebui să
plătească serviciile medicale din România, dacă nu au asigurare
medicală, restul având o părere contrară. Urgența situației medicale a
românilor din diaspora infectați cu coronavirus explică în bună parte
poziția celor care cred că cetățenii afectați nu ar trebui să plătească
asigurări medicale. Într-o situație normală însă, sistemele publice nu
au cum să funcționeze eficient dacă nu au finanțare, adică dacă
beneficiarii nu plătesc pentru serviciile publice prestate.
Pe de altă parte, o majoritate mult mai puternică, puțin peste două
treimi din populație, apreciază beneficiile pe termen lung ale revenirii
românilor din străinătate, susținând ideea că întoarcerea în țară a
unei părți a celor care muncesc în străinătate este un lucru bun
deoarece, pe fondul crizei de forță de muncă, ei ar putea ajuta la
relansarea economiei dacă vor rămâne să muncească în România.