Un stindard roșu cu chipul lui Iisus Hristos, asociat istoric armatei ruse, a apărut în ultimii ani la proteste organizate de AUR și la manifestații pro-Călin Georgescu. Simbolul a fost văzut și pe o biserică ridicată de Gigi Becali în Pipera, pe o locuință din Brașov despre care există informații că ar avea legături cu un susținător și finanțator al lui Georgescu, precum și la taberele organizației naționalist-extremiste „Neamunit”.
Stindardul îl înfățișează pe „Mântuitorul nefăcut de mână”, cunoscut în tradiția creștină și sub denumirile de Sfânta Mahramă sau Mandylionul din Edesa. În jurul chipului lui Hristos apar literele grecești „IC-XC-NI-KA”, cu sensul „Iisus Hristos biruiește”.
Potrivit tradiției ortodoxe, imaginea nu ar fi fost realizată de un pictor, ci s-ar fi imprimat pe giulgiu. Privirea gravă a Mântuitorului este interpretată ca o trimitere la cei care persecută Biserica, iar folosirea icoanei pe steag a transmis ideea unei protecții divine acordate soldaților ruși.
De la armata țaristă la Ucraina
Steagul a fost folosit de ruși timp de secole, începând din vremea lui Ivan cel Groaznic și până la țarul Petru cel Mare. A fost prezent inclusiv în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a devenit un însemn al armatei ruse în conflictele purtate de aceasta.
În prezent, simbolul este folosit și în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Imagini publice îl arată purtat de militari ruși sau arborat pe tancuri și alte vehicule militare.
În 2019, Ministerul rus al Apărării afirma că soldații au văzut mereu în acest stindard un protector, în timp ce populația civilă l-ar fi considerat apărător și mântuitor. În același an, generalul-colonel Andrei Kartapolov, pe atunci șeful Direcției principale militar-politice și în prezent deputat în Duma de Stat, spunea la Sevastopol că icoana urma să parcurgă peste 57.000 de kilometri, să ajungă în mai mult de 120 de orașe, peste 150 de biserici și peste 300 de unități și mari unități militare.
La Moscova a avut loc, pe 6 septembrie 2026, un marș de dimensiuni mai reduse, prezentat ca acțiune de susținere și justificare a războiului din Ucraina. Marșul a fost condus de Patriarhul Kirill și de oligarhul Konstantin Malofeev, iar aproximativ 100.000 de persoane, potrivit Ministerului rus de Interne, au mers de la Catedrala Hristos Mântuitorul la Mănăstirea Novodevici.
În centrul evenimentului s-a aflat o părticică din moaștele cneazului Dmitri Donskoi, adusă de la Kremlin la Catedrala principală a Forțelor Armate ale Rusiei. Deasupra participanților au fost purtate sute de exemplare ale stindardului roșu cu chipul lui Hristos, în locul steagului sovietic.
Konstantin Malofeev, finanțator și ideolog al naționalismului ortodox rus favorabil Kremlinului, a descris steagul drept simbolul principal al „operațiunii militare speciale sacre” începute în 2022. Declarația a fost publicată pe Telegram la 23 februarie 2025, cu ocazia „Zilei apărătorului patriei”. Malofeev este unul dintre acționarii importanți ai companiei de telecomunicații de stat Rostelecom și se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Statelor Unite și Canadei.
Simbolul la proteste în România
În România, steagul a fost observat la protestul ciobanilor organizat pe 15 septembrie în Piața Victoriei din București. Manifestația, la care au fost prezenți și provocatori extremiști, s-a încheiat cu confruntări între protestatari și jandarmi. În urma anchetei, 25 de persoane au fost arestate preventiv, iar alte opt au fost plasate sub control judiciar.
La aceeași manifestație au apărut doi bărbați îmbrăcați în veșminte monahale rusești. Inscripțiile de pe haine erau scrise în slavona bisericească rusă, folosind caractere specifice ortografiei vechi a cărților liturgice rusești, care nu mai sunt utilizate în prezent.
Cei doi fuseseră fotografiați și alături de George Becali la Marșul Normalității din 8 iulie 2025, organizat ca reacție la Bucharest Pride, evenimentul anual al comunității LGBTQ+ din România.
Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a criticat folosirea imaginii lui Hristos în cadrul protestelor violente. El a calificat asocierea dintre chipul Mântuitorului, injurii și agresiuni drept o „blasfemie” și a acuzat tolerarea instituțională și politică a unor asemenea mesaje.
„Batjocorirea lui Iisus prin târârea Sa în mijlocul urii și urâtului cele mai adânci, al abjecției care blestemă, calomniază și înjură drăcește, al violenței pumnilor care zdrobesc și-s gata să ucidă pentru distrugerea ordinii democratice și deraierea României, asociindu-L vizual pe Hristos cu un iad al menajeriei umane înrăite de câțiva îndrăciți ideologic dirijați din tenebre și promovați complice la televizor, a te folosi de Chipul Lui ca și cum El ar gira și binecuvânta adunarea obscenă a celor ce-i iau numele și cuvintele în deșert, precum și opusul a ceea ce ne-a spus în Evanghelii, este însăși blasfemia. Una acceptată de prea mulți trădători ai Lui cu mitră (de vreme ce fie îi ies în întâmpinare, fie tac, deși spun că slujesc Cuvântul), una ale cărei violente și grave efecte sociale sunt scandalos și dubios tolerate instituțional și politic”, a transmis Vasile Bănescu.
Alte apariții ale stindardului
Un alt participant identificat în legătură cu acest simbol este Tudor Afasanov, diacon al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi și apropiat al Ambasadei Rusiei. El a fluturat steagul la un protest suveranist desfășurat în iunie, în Piața Victoriei.
Afasanov, cunoscut și sub numele Afanasii, conduce Asociația „Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă”, fondată în 2014, anul anexării Crimeei de către Rusia. El a fost decorat de Kremlin și publică periodic pe Facebook mesaje despre presupusa „opresiune” a rușilor din România. În 2016, s-a aflat pe lista Comunității Rușilor Lipoveni pentru alegerile parlamentare, însă pe o poziție neeligibilă.
În aceeași lună, stindardul a fost arborat pe biserica pe care George Becali o construiește în Pipera, într-un stil arhitectural rusesc. În urma sesizărilor apărute în spațiul public, steagul a fost îndepărtat la solicitarea autorităților.
George Simion a distribuit, pe rețeaua X, o fotografie în care apărea același steag la un protest suveranist desfășurat în ianuarie 2025 în fața Palatului Parlamentului și a Curții Constituționale. Întrebat despre imagine, liderul AUR a spus că este vorba despre un steag religios, cu o reprezentare specifică tradiției creștin-ortodoxe.
Simbolul a fost prezent și la taberele organizației „Neamunit”. În plus, el a apărut pe o locuință din Brașov asociată, potrivit informațiilor publice, unui susținător și finanțator al lui Călin Georgescu.
Ecusonul de pe casca unui militar
O situație distinctă a fost semnalată în cazul unui militar din Batalionul 96 Geniu „Cetatea București”. Un ecuson cu imaginea steagului a fost observat pe casca acestuia într-un videoclip de promovare publicat pe 21 iulie 2026, pe pagina de Facebook a Forțelor Terestre Române.
Forțele Terestre Române au respins ideea promovării unui simbol asociat unei armate străine, explicând că imaginea a fost considerată de autorii materialului doar un simbol religios. Reprezentanții instituției au transmis:
„Forțele Terestre Române nu promovează și nu vor promova simboluri asociate unor armate străine sau unor acțiuni de propagandă. Prezența pe casca unui militar a imaginii reprezentând «Mântuitorul nefăcut de mână», cunoscută în tradiția creștină și sub denumirea de Sfânta Mahramă sau Mandylionul din Edesa, a fost percepută de autorii materialului exclusiv ca un simbol religios, fără a fi făcută vreo asociere cu utilizarea sa în alte contexte. Totodată, având în vedere interpretările apărute în spațiul public, situația va fi analizată pentru a evita, în viitor, folosirea în materiale publice a unor elemente care pot genera confuzii sau pot fi asociate unor mesaje diferite de valorile și principiile Armatei României”, au transmis Forțele Terestre Române.
În Biserica Ortodoxă Română, Sfânta Mahramă este prăznuită în fiecare an pe 16 august. Tradiția spune că icoana a fost adusă cu mare fast la Constantinopol în anul 944, iar împăratul Constantin al VII-lea a instituit sărbătoarea Sfintei Fețe a Domnului.
Folosirea stindardului în proteste și în mesaje favorabile Kremlinului a alimentat dezbaterea privind transformarea unui simbol religios într-un instrument de propagandă asociat războiului Rusiei împotriva Ucrainei și influenței sale în România.