Copii și adolescenți din Negrești au descoperit, sâmbătă, tehnici tradiționale de lucru manual în cadrul unei șezători intergeneraționale organizate la Casa de Cultură din oraș. Evenimentul „Hai la șezătoare” a reunit copii, părinți, bunici, cadre didactice și seniori dornici să transmită mai departe meșteșugurile locale.
Proiectul este derulat de Asociația de Dezvoltare Comunitară Vaslui și beneficiază de finanțare nerambursabilă din partea Consiliului Județean Vaslui, prin programul județean dedicat activităților nonprofit din 2026. Inițiatoarele Daniela Vasilescu și Mihaela Hrușcă au pornit de la amintirile propriilor copilării, când șezătorile adunau gospodinele și copiii în jurul lucrului manual și al poveștilor.
Participanții au avut la dispoziție mai multe ateliere, în care au putut învăța să brodeze, să croșeteze, să împletească, să țeasă, să lucreze în noduri și să confecționeze păpuși din cârpe. Cei interesați au încercat și torsul lânii, lucrul la gherghef sau folosirea fuiorului.
Daniela Vasilescu, managerul proiectului, a descris șezătoarea drept un loc în care lucrul mâinilor se împletește cu transmiterea amintirilor și a tradițiilor. Potrivit acesteia, evenimentul le-a oferit copiilor ocazia să învețe deprinderi mai puțin întâlnite astăzi, iar adulților le-a reamintit activitățile practicate de părinți și bunici.
Meșteșuguri învățate între generații
Atelierele au fost coordonate de mame, bunici, mătuși și profesori. Cristina Cercel, directoarea Casei de Cultură din Negrești, a subliniat că fiecare categorie de vârstă a avut un rol: seniorii au adus experiența și poveștile, adulții au făcut legătura între trecut și prezent, iar copiii au venit cu multă curiozitate.
Adriana Sardariu și Andreea Zaharia, cadre didactice la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Negrești, au participat alături de Maricica Stratan, profesoară pensionară. Ele i-au ajutat pe copii să folosească acul, croșeta și andrelele, explicând că astfel de activități sunt utile mai ales pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.
Andreea Zaharia a explicat că lucrul manual îi poate ajuta pe copii să-și coasă un nasture sau un tiv, să-și dezvolte motricitatea fină și să capete mai multă autonomie. Realizarea unei lucrări le întărește încrederea în propriile capacități, iar activitățile de cusut, croșetat și împletit au și un efect liniștitor.
Roberta, elevă în clasa a VII-a și fiica Adrianei Sardariu, a venit la eveniment pentru a descoperi activități despre care aflase mai ales din poveștile mamei. Adolescenta consideră că aceste deprinderi sunt folositoare, într-o perioadă în care mulți copii sunt mai atrași de tehnologie decât de ocupațiile tradiționale.
La șezătoare au participat și copii mai mici. Adriana Romanescu a venit împreună cu nepoata sa de cinci ani, Ana, căreia i-a arătat cum se montează primele ochiuri pe andrele. Mateo, în vârstă de 11 ani, a venit cu bunica și a învățat să depene lâna, apoi a început să confecționeze un botoșel sub îndrumarea Mariei Ivanciu.
Maria Ivanciu și-a amintit că, în copilărie, copiii erau implicați în activități gospodărești și învățau să lucreze cu materiale naturale. Femeia a povestit că a lucrat timp de 15 ani la covoare înnodate manual și că lâna era folosită frecvent pentru obiecte de îmbrăcăminte și pentru amenajarea locuințelor.
Unul dintre cele mai numeroase grupuri a fost cel al familiei Rodicăi Teslaru. În vârstă de 82 de ani, aceasta a venit cu fiicele sale, Violeta și Magda, și cu cinci nepoți. Meșteră la războiul de țesut, femeia le-a împărtășit celor interesați din experiența sa, în timp ce mezinul familiei, Nectarie, de un an și jumătate, a atras atenția prin dansul pe muzică populară.
O nouă șezătoare la Sauca
Peste două săptămâni, proiectul va continua la Muzeul sătesc din Sauca. Evenimentul va fi coordonat de meșterul popular Rodica Bulboacă și va include noi activități pentru copii și adolescenți, precum și prepararea unor bucate tradiționale.
Obiectele realizate la șezătoarea din Negrești și la cea programată în Sauca vor fi reunite într-o expoziție. Organizatorii urmăresc astfel să prezinte publicului rezultatele atelierelor și să păstreze vii meșteșugurile transmise de la o generație la alta.