Defrișările globale au coborât cu 15% în 2025 față de anul precedent, însă ritmul nu este considerat suficient pentru atingerea obiectivelor climatice. Aproximativ 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv, iar autorii unei analize internaționale avertizează că scăderea ar putea fi doar temporară.
Raportul a fost realizat de Forest Declaration Assessment, o rețea formată din oameni de știință, organizații neguvernamentale și grupuri de experți. Erin Matson, specialistă la Climate Focus și coautoare a documentului, a descris rezultatul drept „încurajator” și o dovadă că progresul este posibil, dar a subliniat că „2025 reprezintă o excepție, nu o nouă traiectorie”.
Extinderea agriculturii și a pășunilor, precum și exploatarea resurselor minerale, au rămas principalele cauze ale pierderii sau degradării pădurilor. Scăderea de anul trecut a fost susținută mai ales de reducerea conversiei terenurilor în Amazonul brazilian și de evoluția favorabilă din America Latină.
Brazilia, un factor decisiv
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a promovat măsuri de protejare a pădurilor. Înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale programat pe 25 octombrie, adversarul său, Flavio Bolsonaro, era prezentat drept favorit.
Ane Alencar, reprezentantă a Institutului Amazonian de Cercetare a Mediului, a arătat că diminuarea defrișărilor nu a fost obținută prin reducerea producției agricole sau prin frânarea dezvoltării economice. Ea speră că această realitate ar putea descuraja sectorul agroalimentar brazilian să inverseze tendința, chiar și în cazul unei victorii a lui Lula.
Autorii raportului se tem însă că progresele din America Latină ar putea fi afectate de schimbările politice din regiune, inclusiv de noii lideri din Columbia și Peru.
Africa Centrală, în declin
În bazinul Congo, situația s-a înrăutățit în 2025. Defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, pentru prima dată la un nivel comparabil cu cel raportat în America Latină.
Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, a calificat evoluția drept „un dezastru”. El a criticat faptul că deciziile privind pădurile din Africa Centrală sunt dominate de interese economice, precum exploatarea lemnului și transformarea terenurilor pentru agricultură sau minerit.
Și degradarea pădurilor, etapă care poate preceda defrișarea completă, a avansat în Africa. La nivel global, acest indicator a scăzut cu 34%, după ce anul 2024 a fost marcat de numeroase incendii.
Ținta pentru 2030 rămâne departe
Chiar și cu reducerea înregistrată în 2025, lumea nu se află pe traiectoria necesară pentru eliminarea defrișărilor până în 2030. Peste 140 de lideri au susținut acest obiectiv la conferința climatică COP26, desfășurată la Glasgow.
Pentru respectarea angajamentului, pierderile de pădure ar trebui să se reducă anual cu aproximativ un milion de hectare. Evoluția ultimilor ani indică însă un ritm mult mai lent decât cel necesar.
Perspectivele pentru acest an sunt complicate și de fenomenul meteorologic El Niño, aflat într-o fază excepțional de puternică. Acesta poate amplifica seceta și incendiile din pădurile tropicale, iar efectele sunt deja vizibile în Indonezia, unde incendii de amploare ard de mai multe săptămâni.
Erin Matson consideră, prin urmare, puțin probabil ca în 2026 să fie obținută o nouă reducere globală a defrișărilor de aceeași amploare cu cea consemnată în 2025.