Producătorii chinezi și-au accelerat puternic vânzările în România, în timp ce industria auto europeană traversează o perioadă dificilă. Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), spune că stabilitatea economică și politici fiscale coerente sunt esențiale pentru menținerea competitivității.
Datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări arată că, în primele nouă luni din 2026, românii au cumpărat peste 12.000 de autoturisme chinezești. Volumul este de două ori mai mare decât cel înregistrat pe întreg parcursul anului 2025, când au fost vândute aproape 6.000 de unități, față de 2.200 în 2024.
În septembrie, mărcile din China au reprezentat 17% din totalul mașinilor comercializate în România. Cota lor de piață a depășit, la nivelul perioadei analizate, pragul de 12%, principalul avantaj fiind nivelul prețurilor, mai redus decât în cazul multor branduri europene.
- BYD – 4.173 de mașini vândute în primele nouă luni;
- MG – 2.832 de unități;
- Chery – 2.794 de mașini;
- Geely – 1.048 de unități;
- Omoda – 629 de mașini;
- Jaecoo – 349 de unități.
Un exemplu este modelul MG4 Urban, disponibil în România din iunie 2026 la un preț promoțional de pornire de 19.900 de euro, cu TVA inclus. În intervalul iulie-septembrie, acesta a strâns peste 1.700 de comenzi, conform datelor importatorului oficial MG Motor în România, Quantum Auto Max.
Presiune asupra producției locale
Creșterea vânzărilor mărcilor chinezești are loc într-un moment în care producția și vânzările industriei auto europene sunt în declin. La uzina Dacia din Mioveni, ritmul zilnic de producție a fost redus în 2026 la aproximativ 1.000 de automobile, de la o medie de circa 1.300 de mașini pe zi în anul precedent.
Guvernul a anunțat că va sprijini fabrica Dacia, însă măsurile concrete nu au venit până acum, potrivit evaluării lui Adrian Sandu. Industria auto contribuie cu peste 13% la produsul intern brut al României, are mai mult de 230.000 de angajați direcți și este susținută de o rețea de peste 600 de furnizori.
România se află printre principalii producători auto europeni, cu unități de fabricație la Mioveni, unde este produsă marca Dacia, și la Craiova, unde funcționează fabrica Ford. Evoluția acestor centre industriale depinde însă de capacitatea autorităților de a păstra investițiile și de a susține mediul de afaceri.
Adrian Sandu are o experiență de 25 de ani în industria auto și conduce secretariatul general al ACAROM din 2004. El consideră că extinderea mărcilor chinezești trebuie analizată prin prisma unor reguli concurențiale aplicate corect atât în Europa, cât și în România.
„Este evidentă în ultima perioadă o creștere a vânzărilor de vehicule ale unor mărci chinezești pe piața europeană, dar și pe piața din România. Totodată este vizibilă o scădere a pieței auto europene pentru unele mărci și modele locale, astfel că în prezent asistăm la o competiție interesantă. Este extrem de important ca această confruntare să respecte regulile concurențiale europene și astfel să se ofere posibilitatea cumpărătorului de vehicule să beneficieze de cele mai bune condiții și servicii”, a declarat secretarul general al ACAROM.
În opinia sa, instituțiile europene trebuie să creeze condiții egale pentru competitori și să reducă rapid povara de reglementare asupra producătorilor locali. „Politicile europene trebuie să asigure un climat competițional corect, să relaxeze cât mai repede reglementările și constrângerile impuse sectorului auto european ținând cont de contextul puternic negativ prin care trece industria auto europeană: creșteri de prețuri la materii prime și energie, scăderea pieței de vehicule noi, cu consecințele aferente”, a precizat Adrian Sandu.
Ce măsuri cere ACAROM
Pentru România, reprezentantul ACAROM pledează pentru un cadru economic stabil, capabil să atragă noi investiții, nu să le descurajeze. El avertizează că schimbările legislative și fiscale imprevizibile pot afecta direct companiile, locurile de muncă și veniturile statului.
„România are nevoie de stabilitate și de politici economice, fiscale coerente, direcționate spre atragerea investițiilor, nu spre limitarea sau chiar îndepărtarea acestora. Echilibrul, stabilitatea conducerii țării, predictibilitatea măsurilor legislative/fiscale sunt linii roșii de care trebuie să țină seama fiecare politician și guvernant”, a afirmat Sandu.
El a explicat că diminuarea activității unei companii se traduce prin taxe mai mici achitate la buget, pierderea unor locuri de muncă și creșterea cheltuielilor sociale. Industria auto românească s-a extins considerabil în ultimul deceniu, iar deciziile administrative din următorii ani vor influența dacă acest ritm continuă sau dacă sectorul intră în regres.