Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, este ultima zi în care credincioșii ortodocși pot consuma alimente „de dulce” înaintea Postului Crăciunului. Din 15 noiembrie începe perioada de 40 de zile dedicată pregătirii pentru Nașterea Domnului, care se încheie pe 24 decembrie, inclusiv.
Lăsatul Secului este asociat cu numeroase obiceiuri păstrate mai ales în mediul rural. Printre cele mai cunoscute se numără vizita finilor la nași, însoțită de un plocon tradițional.
Ploconul pentru nași
În multe regiuni, finii merg la nași cu daruri pregătite pentru această zi. Ploconul poate conține:
- o găină friptă;
- un colac mare;
- o sticlă de vin.
Vizita are și o semnificație spirituală. Finii își cer iertare pentru greșelile făcute în anul care a trecut, iar nașii îi iartă, după care familiile se așază la masă. Nașii sunt priviți drept părinți spirituali ai celor pe care i-au cununat sau ai copiilor botezați.
Seara se încheie, în mod tradițional, cu o masă îmbelșugată, considerată ultima ocazie de a consuma preparate cu carne, lapte, brânză și ouă înaintea postului. Masa este așezată, potrivit obiceiului, cu fața spre răsărit, pe o față de masă albă, având pâine și sare în centru și o icoană în apropiere.
Se spune că mâncarea trebuie să fie bine sărată, iar firimiturile și resturile rămase după ospăț se aruncă spre răsărit, pentru ca belșugul casei să nu se piardă. Tot în această seară, vasele folosite la prepararea mâncărurilor de dulce sunt spălate și așezate cu gura în jos. Credința populară spune că astfel spiritele rele nu se pot ascunde în ele și nu îi pot ispiti pe oameni să renunțe la post.
Obiceiuri legate de Sfântul Filip
Pe 14 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Apostol Filip. Din acest motiv, Postul Crăciunului este cunoscut în tradiția populară și sub numele de „Postul lui Filip”. Ziua mai este numită „Ziua Lupului” și marchează începutul perioadei cunoscute drept „Filipii de toamnă”.
În credințele vechi, Filipii aveau rolul de a proteja gospodăriile de incendii, lupi, șerpi și alte pericole. Cei care nu respectau această zi se temeau că ar putea fi pedepsiți.
În anumite zone, femeile pregătesc turte din mălai și le oferă de pomană persoanelor sărace. Milostenia, sprijinul acordat vârstnicilor și familiilor cu posibilități reduse, precum și împăcarea cu cei din jur sunt considerate gesturi potrivite pe întreaga durată a postului.
Un alt obicei popular este legat de osul pieptului găinii servite la masa de Lăsatul Secului. Potrivit tradiției, un piept gras ar prevesti o iarnă grea, în timp ce unul slab ar indica o iarnă blândă. Fetele nemăritate care țin post negru de Sfântul Filip ar urma, conform credinței populare, să se căsătorească în perioada de după Paști.
Rânduiala Postului Crăciunului
În timpul postului, credincioșii renunță la carne, lactate și ouă. Meniul poate include legume, fructe, cereale, fasole, linte, ciuperci, nuci și semințe. Calendarul ortodox din 2026 cuprinde 14 zile în care este permis consumul de pește.
Bolnavii, copiii și persoanele cu nevoi speciale pot urma o formă mai ușoară de post, cu îndrumarea duhovnicului. Pentru credincioși, această perioadă presupune nu doar schimbarea alimentației, ci și rugăciune, participare la slujbe, spovedanie și împărtășanie înaintea Crăciunului.
În cele 40 de zile sunt marcate mai multe sărbători importante: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, pe 30 noiembrie, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.