Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș prezintă în luna noiembrie un volum religios alcătuit dintr-un Penticostar manuscris și un Strastnic tipărit la Blaj în 1753. Piesa documentează practicile religioase și tradiția cărții în comunitățile românești din Transilvania secolului al XVIII-lea.
Strastnicul a fost tipărit din porunca lui Petru Pavel Aaron, iar cele două lucrări au fost reunite în același volum, cel mai probabil în perioada în care era copiat manuscrisul. Penticostarul are 290 de pagini nenumerotate, redactate cu cerneală neagră și roșie.
O însemnare scrisă cu litere chirilice și cerneală roșie, aflată la fila 133, oferă un reper pentru datarea manuscrisului. Textul consemnează că autorul ajunsese până în acel punct în anul 1759, ceea ce arată că transcrierea era în desfășurare la acea dată.
Proveniența volumului
Exemplarul a intrat în patrimoniul muzeului la 31 octombrie 1957, după ce a fost donat de Parohia Ortodoxă Română din Petrești. Donația a fost făcută prin intermediul preotului paroh de atunci, Virgil Văideanu.
Volumul a fost introdus în colecție de Ioan Raica, cel care a notat și informații despre istoricul și proveniența sa. O mențiune adăugată ulterior pe foaia de titlu a Strastnicului atribuia manuscrisul unui călugăr numit Vasile Săceleanu, zis Pop, despre care tradiția locală spunea că venise de la Mănăstirea din Dealul Cioarei, din zona Săliștei.
Analiza însemnărilor păstrate în volum a dus însă la corectarea acestei informații. Copistul nu se numea Vasile, ci E[u]thimie, nume identificat într-o notă aflată în cuprinsul manuscrisului.
O posibilă istorie locală
Istoria cărții este legată de comunitatea românească din Petrești. Datele consemnate de Ioan Raica indică existența, la mijlocul secolului al XVIII-lea, a unei biserici vechi din lemn, amplasate la marginea cimitirului românesc, unde ar fi slujit un călugăr venit din zona Cioarei.
Este posibil ca monahul să se fi refugiat la Petrești în perioada evenimentelor care au precedat răscoala condusă de călugărul Sofronie. În această interpretare, E[u]thimie ar putea fi autorul copiei, iar Strastnicul tipărit la Blaj în 1753 este posibil să fi fost adus de el.
Identitatea copistului și împrejurările alcătuirii volumului nu pot fi stabilite cu certitudine. Indiciile păstrate oferă însă informații despre circulația cărților religioase, activitatea de copiere și viața spirituală a românilor din Transilvania secolului al XVIII-lea.
Prin asocierea dintre tiparul de la Blaj și manuscrisul realizat în aceeași epocă, exponatul reunește două forme ale culturii scrise religioase. Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș aduce astfel în atenție un document al patrimoniului local, păstrat inițial în comunitatea din Petrești și transmis ulterior colecțiilor muzeale.