Obiectivul Uniunii Europene de a reduce sărăcia în rândul copiilor este departe de a fi atins, iar viitorul finanțării dedicate acestui domeniu ridică noi semne de întrebare. Aproape 19,2 milioane de copii din statele membre trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, în timp ce Comisia Europeană propune eliminarea unor obligații financiare importante.
Organizația Salvați Copiii avertizează că, în lipsa unor măsuri mai ferme, situația s-ar putea deteriora. În prezent, aproape unul din patru copii din Uniunea Europeană se află în această situație, iar numărul lor este mai mare decât în 2019, când erau înregistrate 19,1 milioane de cazuri.
Fondul Social European +, unul dintre principalele instrumente europene pentru combaterea sărăciei, ar putea pierde garanțiile care impun direcționarea banilor către copii. Propunerea pentru viitorul buget al UE ar elimina, în cazul a 11 state membre, cerința de a aloca cel puțin 5% din resursele FSE+ pentru reducerea sărăciei infantile.
Ținta pentru 2030 rămâne îndepărtată
Uniunea Europeană și-a propus să scoată din sărăcie cinci milioane de copii până în 2030. Potrivit analizei realizate de Salvați Copiii, de la stabilirea acestei ținte nu s-au înregistrat progrese semnificative, iar pentru atingerea ei ar fi necesar ca, în fiecare zi, aproximativ 2.800 de copii să iasă din sărăcie până la termenul-limită.
Raportul „Protejarea a ceea ce funcționează: Argumente pentru menținerea alocării specifice destinate combaterii sărăciei în rândul copiilor în cadrul viitorului FSE” arată că regulile actuale au produs totuși rezultate. Aproximativ 9,6 miliarde de euro din FSE+ au fost repartizate pentru programe destinate combaterii sărăciei în rândul copiilor, iar majoritatea statelor membre au respectat sau au depășit pragul de 5%.
Cel mai ridicat nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor a fost raportat în Spania, unde indicatorul a ajuns la 33,8% în 2025. Pentru România, analiza indică o pondere de 32,4% anul trecut, cel mai redus nivel din ultimii zece ani.
În România, fondurile europene au susținut în special măsuri pentru creșterea șanselor de angajare, formarea profesională și sprijinirea tinerilor NEET, adică a celor care nu lucrează și nu urmează cursuri de educație sau formare. Organizația atrage însă atenția că sărăcia transmisă de la o generație la alta nu a primit finanțare și atenție suficiente, deși efectele sale se răsfrâng asupra dezvoltării copiilor și asupra rezultatelor economice și sociale viitoare.
Evoluția indicatorului în România
Seria de date prezentată de organizație arată că pandemia a avut un efect puternic asupra bunăstării copiilor din România. Riscul de sărăcie a crescut de la 39,1% în 2019 la 40,7% în 2020 și la 41,5% în 2021 și 2022, după care a coborât la 39% în 2023 și la 33,8% în 2024.
Salvați Copiii susține menținerea unui FSE+ solid și păstrarea pragului obligatoriu de 5% pentru combaterea sărăciei infantile. Luz Larosa, director interimar al organizației Save the Children, a transmis că o plasă de siguranță nu ar trebui eliminată tocmai atunci când copiii încă au nevoie de ea și că finanțarea ar trebui să fie mai mare în statele cu probleme mai severe.
Organizația cere instituțiilor europene și guvernelor naționale mai multe măsuri:
- păstrarea obligației ca fiecare stat membru să direcționeze minimum 5% din FSE+ către reducerea sărăciei în rândul copiilor;
- creșterea alocării la 10% în țările unde rata sărăciei sau excluziunii sociale în rândul copiilor depășește media Uniunii Europene;
- stabilirea unor bugete, responsabilități și obiective măsurabile pentru planurile naționale aferente Garanției pentru Copil;
- completarea fondurilor europene cu investiții suficiente din bugetele naționale;
- urmărirea cheltuielilor și a rezultatelor, inclusiv a numărului de copii sprijiniți;
- implicarea copiilor și a organizațiilor societății civile în elaborarea și monitorizarea programelor.
Servicii comunitare pentru copii și familii
Un exemplu de intervenție finanțată prin FSE+ este dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copii și familii, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială. Scopul este prevenirea separării copiilor de familie și sprijinirea revenirii lor în mediul familial, acolo unde acest lucru este posibil.
Salvați Copiii România derulează cinci proiecte locale în cadrul acestei priorități, în colaborare cu autoritățile responsabile de protecția copilului. Centrele de zi oferă ajutor la teme, consiliere, sprijin psihosocial, activități creative și oportunități de socializare, precum participarea la spectacole sau vizite la muzee.
Copiii primesc, de asemenea, rechizite, produse de igienă și sanitare, precum și o masă caldă. Părinții pot beneficia de consiliere, sprijin emoțional, îndrumare pentru probleme familiale și profesionale și ajutor financiar.
Organizația consideră că valoarea acestor proiecte vine din folosirea managementului de caz și din integrarea serviciilor în funcție de nevoile fiecărui copil și ale fiecărei familii.
Un alt efect al investițiilor europene se vede în educația antepreșcolară. Numărul copiilor înscriși în creșe s-a dublat între 2020 și 2024, de la 17.400 la 35.318.
În mediul rural, numărul locurilor disponibile în creșe a crescut de la 429 în 2020 la 3.405 în 2024. În orașe, capacitatea a avansat de la 16.971 la 31.913 locuri în aceeași perioadă.
Salvați Copiii subliniază că efectele sărăciei se extind dincolo de veniturile unei familii: unii copii ajung să renunțe la mese, întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale sau nu pot participa la activități școlare și la experiențe alături de colegi și prieteni.