Finanțarea cultelor religioase din bugetul public redeschide discuția despre modul în care sunt susținute bisericile în România. Una dintre variantele analizate este apropierea de modelul german, în care membrii unor confesiuni achită o contribuție calculată în funcție de impozitul pe venit.
În România, cultele recunoscute oficial primesc fonduri de la bugetul de stat. Aceste sume sunt folosite pentru plata personalului clerical și neclerical, dar și pentru construirea, repararea și întreținerea lăcașurilor de cult.
Actualul mecanism este criticat de cei care consideră că finanțarea ar trebui asigurată în principal de credincioși. Argumentul acestora este că persoanele care nu aparțin unui cult sau nu doresc să îl sprijine nu ar trebui să contribuie indirect, prin taxele plătite statului, la susținerea activității religioase.
Susținătorii finanțării publice invocă rolul comunitar al cultelor și activitățile caritabile, sociale și educaționale desfășurate de acestea. Astfel, dezbaterea pune în balanță libertatea contribuabililor de a decide destinația unei părți din banii lor și rolul atribuit cultelor în societate.
Cum funcționează modelul german
În Germania, membrii anumitor confesiuni plătesc o taxă bisericească, stabilită ca procent din impozitul pe venit. Administrația fiscală colectează sumele și le transferă ulterior cultelor beneficiare.
Valoarea obișnuită a taxei este de 9% din impozitul pe venit. În Bavaria și Baden-Württemberg, procentul este de 8%. Persoanele care renunță oficial la apartenența religioasă nu mai datorează această contribuție.
Sistemul german nu exclude complet sprijinul financiar acordat de stat organizațiilor religioase. Cultele beneficiază în continuare de alte forme de finanțare și de mecanisme fiscale specifice, astfel că aplicarea unui model similar în România nu s-ar limita la schimbarea metodei de colectare.
Ce schimbări ar fi necesare
O finanțare bazată mai mult pe contribuția directă sau voluntară a credincioșilor ar necesita reguli noi privind declararea apartenenței religioase, colectarea banilor și distribuirea acestora către culte.
Legislația ar trebui să clarifice și situația persoanelor care nu se declară membre ale unei confesiuni. De asemenea, ar urma să fie stabilit dacă banii pe care acestea îi contribuie în prezent prin impozite ar putea fi direcționați către alte domenii.
Discuția despre finanțarea cultelor are loc concomitent cu cea privind plata personalului clerical. Începând cu 1 ianuarie, noua grilă de salarizare prevede venituri brute lunare cuprinse aproximativ între 5.822 și 6.560 de lei, în funcție de gradul profesional și nivelul studiilor.