Calendarul creștin ortodox îi pomenește pe 2 octombrie pe Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina. Povestea lor este legată de convertirea unui fost practicant al magiei, de statornicia unei tinere creștine și de martiriul celor doi în Nicomidia.
În aceeași zi, calendarul greco-catolic îi menționează pe Sfântul episcop Ciprian și pe Sfânta muceniță Iustina fecioara. În tradiția romano-catolică, data de 2 octombrie este dedicată Sfinților Îngeri Păzitori.
Drumul lui Ciprian spre credință
Ciprian s-ar fi născut într-o familie păgână originară din Cartagina și a fost pregătit încă din copilărie pentru slujirea zeităților. Relatările hagiografice spun că a ajuns la Olimp, loc considerat sacru de păgâni, unde a studiat practici magice și vrăjitoria.
După ce s-a maturizat, Ciprian s-a stabilit în Antiohia. Acolo și-a consolidat reputația de cunoscător al magiei și era căutat de oameni care îi solicitau ajutorul pentru astfel de practici.
Schimbarea decisivă a venit după întâlnirea cu Iustina, o tânără creștină din Antiohia. Un tânăr numit Aglaid s-a îndrăgostit de ea, iar după ce nu a reușit să-i câștige dragostea, i-a cerut lui Ciprian să intervină.
Ciprian a încercat să o facă pe Iustina să renunțe la credință și să răspundă sentimentelor lui Aglaid. Tânăra s-a rugat și s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci, iar încercările vrăjitorului au eșuat.

Confruntat cu neputința practicilor sale în fața credinței Iustinei, Ciprian a început să-și pună la îndoială întreaga cale. Tradiția creștină consideră acest moment începutul convertirii sale și al descoperirii puterii Crucii și a numelui lui Hristos.
Convertirea și martiriul
Ciprian a primit botezul, a abandonat magia și s-a dedicat credinței creștine. Textele hagiografice vorbesc despre pocăința sa pentru trecut și despre efortul de a-și schimba radical viața.
Ulterior, Ciprian a fost hirotonit și a ajuns episcop. Iustina și-a consacrat, la rândul ei, existența credinței creștine, fiind cinstită pentru curajul și fidelitatea sa.
Convertirea lui Ciprian a atras represalii din partea autorităților. El și Iustina au fost arestați și supuși torturilor, apoi condamnați la moarte pentru credința lor.
Cei doi au fost executați prin decapitare în Nicomidia, în perioada persecuțiilor împotriva creștinilor. Biserica îi pomenește împreună ca mucenici, iar povestea lor a rămas un simbol al pocăinței, al convertirii și al statorniciei în credință.

