Conform ultimului sondaj INSCOP Research realizat în parteneriat cu Verifield și cotidianul Adevărul,
în perioada 16-19 martie 2020, intitulat ”Percepția populației cu
privire la epidemia COVID -19 în România”, televiziunile și paginile de
internet ale presei scrise sunt principalele surse de informare ale
populației cu privire la evoluția epidemiei de coronavirus.
Cei mai mulți respondenți (70,7%) declară că urmăresc posturile de
televiziune. Pe locul secund în topul surselor de informare cu privire
la epidemia de coronavirus se află paginile de internet ale presei
scrise, cu 9,2%. Urmează canalele oficiale ale autorităților (pagini de
internet), cu 8%, și rețelele sociale cu 7,1%. 2,3% dintre români se
informează mai ales de la posturile de radio, iar de la rude, prieteni
și cunoștințe 1,7%. 0,6% dintre respondenți au indicat alte surse, în
timp ce 0,4% nu știu sau nu răspund.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Principala sursă de
informare cu privire la epidemia de coronavirus rămân posturile de
televiziune, urmate de paginile de internet ale presei scrise. Nivelul
de accesare al canalelor oficiale ale autorităților publice (paginile de
internet ale instituțiilor centrale și locale) este încă redus. Din
acest punct de vedere, o responsabilitate mai mare a mass-media
în verificarea surselor de informare dublată de o atenție sporită a
persoanelor care utilizează rețelele sociale și reținere în distribuirea
informațiilor din surse incerte sunt condiții esențiale pentru a limita
răspândirea știrilor false. Fenomenul dezinformării într-o situație de
veritabil război cu o epidemiei care s-a transformat deja în pandemie,
este o amenințare reală cu consecințe cât se poate de grave asupra
coeziunii societății. Sănătatea procesului de informare a populației
devine astfel esențială în aceste vremuri pentru a preveni panica sau
chiar infectarea accidentală.”
Sondajul a fost realizat în perioada 16-19 martie 2020 de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield și Adevărul. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 800 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.5%, la un grad de încredere de 95%.